Radu Igna - Condamnat la literatură
Scriitorul Radu Igna a trecut de
nouăzeci de ani, s-a născut în anul 1934, o vârstă cu impact pentru sine,
pentru familie, pentru comunitate. Într-o epocă agitată a publicat romane sau
schiţe, impresii de călătorie, a redat legendele locului și a dezvăluit în
cărţile sale o lume interesantă, profundă, dar dureros de reală. A avut un calendar literar propriu, l-a urmat
cu pasiune și sinceritate.
Numele folosit în
activitatea literară: Radu Igna (în acte Rudi Igna).
Data şi locul naşterii: 6 noiembrie
1934, Glodghileşti, jud. Hunedoara. Părinţii: Pavel, Lucreţia, ţărani. Studii: Universitatea Bucureşti,
Facultatea de Filologie. Profesor de limba română în judeţul Hunedoara, Zam,
Haţeg, Sântămaria-Orlea. În prezent pensionar.
Anul primirii in Uniunea
Scriitorilor din România: 2003, Filiala Sibiu, în prezent membru al Filialei
Alba-Hunedoara. Cetăţean de onoare al oraşului Haţeg din anul 2004. Călătorii
în străinătate: Anglia, Suedia, Turcia.
A scris cu pasiunea despre cultura din alte zone ale lumii.
Debut: în revista “Orizont”, Timişoara,
cu proză scurtă, 1986, prezentare de Ion
Arieşanu.
Premii literare: Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala
Sibiu, 2004. Premiul Omnia al U.S.R., Filiala Alba-Hunedoara, 2009.
Diploma de onoare a Consiliului Județean Hunedoara, 2011. Trăiește în Hațeg și
este mândrul de familia sa, de nepoți, mai ales.
Cărţile: Armonia snack-bar, proză
scurtă, (prezentare pe coperta a IV-a de Ion Arieşanu), Editura Corvin, 2000,
Deva; Vâltoarea, roman, (prezentare
pe coperta a IV-a de D. Hurubă), Editura Corvin, 2001, Deva; Cultură si civilizaţie suedeză, note de
călătorie, postfaţă de Eugen Evu, Editura Signata, Timişoara, 2002; Nimic deosebit in timpul serviciului meu, miniroman,
(prezentare pe coperta a IV-a de Ada Cruceanu), Editura Modus P.H., Reşiţa,
2003; Valea proscrişilor, roman,
(prezentare pe coperta a IV-a de Valeriu Bârgău), Editura Călăuza v.b., Deva
2004, premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sibiu, anul 2004; Lazăr
nu mai vine, proză scurtă, (prefaţă de Adrian Dinu Rachieru), Editura
Călăuza v.b., Deva, 2005; Condamnat,
roman, Editura de vest, Timişoara, 2007 (prefaţa Gligor Haşa); Vocaţia
culturală a Haţegului, Editura Gligor Haşa,
Deva 2009; Istanbul, un oraş de
două continente. Note de călătorie, Editura David Press-Print, Timişoara,
2011 (Premiul USR Filiala Alba-Hunedoara, 2012); Gligor Haşa. Omul şi opera, Editura Gligor Haşa, Deva, 2012; Haţeg. Vremuri şi oameni, fapte şi mărturii,
Editura CronoLogia, Sibiu, 2014 (prefaţa Gligor Haşa, postfaţa Maria-Daniela
Pănăzan) etc.
A abordat viața dascălilor, viața
țăranului în vremuri complicate, noile paradigme ale vremurilor de tranziției,
mirajul politicii ca meserie de ocazie. S-a străduit să prezinte miracolul
cultural din țara Hațegului. A recuperat și promovat numeroși iubitori de
cultură, literatură, a fost atent la efectele religiei în viața oamenilor,
împreună cu scrierile lor sau operele artistice realizate.
Deşi preferă clasicismul, Rudi e
mereu interesat de mişcarea modernă a omului în epocă. Are un simţ deosebit al
valorii, vede personajele, oamenii care au de spus ceva lumii, chiar dacă
aceştia rămân în umbra anonimatului.
Radu Igna a publicat la Editura Tipo Moldova, Iaşi-2013,
o antologie cuprinzând trei romane pe care le consideră reprezentative pentru
opera sa: Vâltoarea, Valea proscrişilor,
Nimic deosebit în timpul serviciului meu… O antologie care reflectă omul,
scriitorul, dascălul…
Ține un jurnal despre viața de scriitor, probabil îl va
lăsa ca moștenire tinerilor iubitori de literatură, cei care vor descoperi
mirajul și puterea cuvântului scris.
Romanul său Vâltoarea este, poate, unul
dintre cele mai interesante din literatura română contemporană. Un roman dens,
pânza lui de cuvinte se întinde peste mai mulţi ani. Memoria este provocată la un exerciţiu de rezistenţă prin tema romanului,
prin subiect, prin idei din viața satului în perioada grea a anilor cincizeci.
Discret, a adunat povestiri
despre oameni din Ţara Haţegului şi
a scris o carte mărturie despre poezia
pământului. Erau ani în care culegea în tăcere, discret, mărturii despre viața
din acest loc de lume. Părea că nu se întâmplă nimic deosebit în timpul vieţii
sale, dar erau zile pline în care scria, lăsa ideile să devină romane, cronici,
jurnale de călătorie.
Cartea sa despre lumea din
ţinutul acesta, Vocaţia culturală a
Haţegului, e un document important
despre oamenii locului şi despre amprenta spirituală a zonei în geografia
complicată a Europei. Peste vremuri, cititorii vor redescoperi Ţara Haţegului
şi datorită lui Radu Igna, scriitor şi cronicar, iar cultura europeană va
accepta că există o literatură de nişă care aduce echilibru în mintea
oamenilor, reprezentată demn de Radu Igna.
Textele sale coagulează temele
unor cărţi care au strâns în cuvinte
taina ţinutului, apoi sunt note despre cărţile unor importante personalităţi
care au descoperit ținutul cu interes şi bucurie: Condica Haţegului, după Nicolae Iorga, Haţegul aşa cum apare în Cronica Banatului scrisă de Nicolae Stoica
de Haţeg, continuă cu plângerea
călugărului Efrem pentru mânăstirea Prislop. Preocuparea lui Radu Igna
pentru zonă a mers mult mai adânc, a prezentat obsesia colonelului Constantin Zagoriţ pentru Ţara Haţegului, locul unde a fost Sarmizegetusa lui
Decebal, promovând o idee: Hațegul,
adevărata Sarmizegetusa. Ideea a fost preluată ulterior de scriitorul
Gligor Hașa și dezvoltată în cartea cu același titlu.
Autorul pune
în evidenţă şi operele unor importanţi scriitori care au scris despre zona
aceasta, de la Jokai Mor cu legenda
lui Faţă Neagră; sau Gligor Haşa
care a scris despre legendele poporului dac, punând, apoi, în lumină amintirile
silvăşene ale Ceciliei Terezia Bolchiş -
Tătaru, ori prezentând mişcarea literară a poeţilor din Haţeg: Romulus
Constantinescu, Ionel Amăriuţei sau Ionel Drăgănescu, Constantin Stancu etc.
Nu sunt uitate ziarele care au
apărut la Haţeg: „Arena”, „Columna” sau „Cuvântul adevărului”. Vremuri de profundă căutare a istoriei
pierdute.
Ca un mit al omului din Haţeg, se
evidenţiază viața lui Ioan Munteanu,
memorandist din zonă, judecat de
puterile vremii pentru că a difuzat Memorandumul
Românilor în acest loc de lume, într-o vreme grea pentru români, în anii
1892, sub guvernare străină. Eroul, aproape anonim, are doar o cruce în cimitirul din Haţeg, semn că a
trăit aici şi a murit demn, că a rezistat procesului politic de la Cluj, din
anul 1894.
Proza scurtă are în scriitor un bun reprezentant. Scriitorul Radu Igna, de exemplu, în
volumul de schiţe şi nuvele Armonia
Snack-Bar (Editura Agerpress- 2008, într-o nouă ediţie), ne redă
viaţa de veşnică tranziţie, de la superficialitatea de fiecare zi la viaţa fără
orizont, a individului clasic, aflat pe holul istoriei.
Opera scriitorului merită citită
pentru poezia locului, umorul discret,
memoria ca moștenire, iar un răsărit de soare în aerul rece de munte din
Ţara Haţegului developează o lumină limpede peste lumea în permanentă
schimbare.
Constantin Stancu©
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu