luni, 6 noiembrie 2023
joi, 2 noiembrie 2023
Premiile Filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România acordate în anul 2023 pentru cărțile publicate în anul 2022. Viața cărților, viața din cărți
În data de 28 octombrie 2023, la sediul Filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România s-a desfășurat adunarea generală a filialei, la convocarea președintelui, scriitorul Cornel Nistea. Cu această ocazia s-au acordat Premiile Filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România pentru anul editorial 2022.
Cărțile au fost trimise de membrii filialei și au fost analizate de un juriu format din Cornel Nistea, președintele filialei Alba – Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România și președinte al juriului, criticul literar Monica Grosu și scriitorul Mircea Stâncel.
Evenimentul, unul de importanță pentru viața filialei, a fost susținut de Consiliului Județean Alba, Filiala Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor
din România și de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba.
Domnului Cornel Nistea a anunțat programul zilei, a făcut o scurtă
prezentare a evenimentului și a încurajat scriitorii să se implice în viața
culturală a localităților unde activează. S-au dezbătut și alte evenimente din
viața filialei, activitatea revistei „Discobolul” și necesitatea ca în paginile
revistei să se prezinte texte de valoare, care să pună în lumină și pasiunea
scriitorilor din filială alături de ceilalți scriitori din țară, revista fiind
una cu expunere națională.
Premiile acordate au fost:
Premiul
Cartea Anului – Silvia Beldiman și Sonia Elvireanu;
Premiul
Opera Omnia – Dumitru Toma și Gabriel Petric;
Premiul
pentru debut – Antonio Doda.
Au mai fost acordate premiile:
Premiul pentru
poezie – Nicolae Crepcia;
Premiul
pentru proză – Dumitru Augustin Doman și Gheorghe Jurcă;
Premiul pentru
eseu – Ion Popescu-Brădiceni;
Premiul
pentru studii dramatice – Ioan Moldovan;
Premiul
pentru literatură destinată copiilor – Rodica Gabriela Chira;
Premiul
pentru istorie și critică literară – Ion Buzași;
Premiul
pentru traduceri – Casandra Ioan.
Domnul Silvan Stâncel, managerul bibliotecii județene, unul dintre
organizatorii evenimentului, a făcut o scurtă prezentare a relațiilor
scriitorilor cu biblioteca, evenimentele în care au fost și vor fi implicați
scriitorii din filială, necesitatea respectării cadrului normativ în această
relație complexă.
Scriitorii prezenți au făcut schimb de cărți, au acordat autografe, s-au
încurajat și s-au întreținut la un scurt banchet literar.
S-au făcut mai multe fotografii, unele de către membrii filialei, altele de
către bibliotecă, ipostazele au fost prezentate pe contului de Facebook al bibliotecii.
Evenimentul Premiile Filialei Alba-Hunedoara
a Uniunii Scriitorilor din România este organizat anual de către Consiliul
Județean Alba, Filiala Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România și
Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba.
A consemnat C Stancu
miercuri, 1 noiembrie 2023
Povestea cărților... Fructul din fruct și semnele timpurilor lacome...De la povestea mașinii de scris la antologia din norul străzilor de aur
Fructul din fruct
Pentru un scriitor o carte publicată este un eveniment, un joc special în viață. S-au scris atâtea despre cărți, istoricii literari au consemnat unele aventuri în marele spectacol al comunicării.
Prima carte: Fructul din fruct – în Antologia „Argonauţii”, Timişoara: Editura Facla – 1988, redactor şef Eugen Dorcescu – debut…
Așa se putea publica în vremea aceea, erau plachete colective, redactorii de carte făceau tot ce se putea. Manuscrisele erau dactilografiate cu mașini de scris, manual. Cei fericiți aveau „dispozitivele” lor, poliția emitea un act care-ți permitea să folosești aceste mașini. Alții apelau la dactilografe. Și erau cele mai solicitate, mai ales de notari, avocați, scriitori, funcționari publici.
Am încercat de câteva ori la unele edituri, nu-mi amintesc numele lor.
Mama, o femeie inimoasă, a luat pachetul cu manuscrisul cărții și l-a expediat la Timișoara. Mi-a spus că are mână bună, orice floare punea în pământ primea viață și înflorea, se ținea pe rădăcini și își etala frumusețea și parfumul.
Manuscrisul a fost acceptat. Momentul în care a venit vestea a fost interesant. După ultimul examen la Facultatea de drept/ științe juridice din Cluj-Napoca (iulie 1988), am telefonat acasă. Cum nu aveam telefon, am telefonat la poetul Ionel Amăruței, mai descurcăreț. El urma să o anunțe pe soția Rodica că am trecut ultimul an de la facultate, eram cum se spune, jurist pe bune, cu acte în regulă.
Cu o voce tremurândă și fericit, poetul Amăriuței mi-a comunicat că am fost publicat la „Facla”, eu credeam că este vreo revistă. Nu era revistă, era editura… Am înțeles destul de greu mesajul, eram prea fericit pentru că reușisem să absolv facultatea. Nu a fost ușor, am intrat greu, vreo două zeci și cinci pe loc, lista inițială a fost de 80 persoane (unele puse pe acele locuri, conform istoriei vremii, o altă poveste). Am terminat facultatea vreo două zeci și opt de persoane. Eram mulțumit de situație. Abia când am vorbit cu soția, peste vreo oră, tot la același telefon, am înțeles că era debutul la editură. Nu am să uit vocea soției niciodată, clipa s-a încrustat în palimpsestul personal.
Placheta a primit o cronică favorabilă în revista „Luceafărul”. Am păstrat multă vreme acel număr, apoi l-am rătăcit prin multele mutări de domiciliu și reședință. Am păstrat doar talonul de la fondul literar…Și autorizația miliției pentru mașina de scris.
Atunci l-am cunoscut pe editorul Eugen Dorcescu, poet important, un om corect și vertical, dovadă opera sa. Întâlnirea din biroul său a rămas o amintire intensă. Am legat peste ani o prietenie cu acesta, una literară. Căldura sa, opera pe care a scris-o și mi-a comunicat-o generos, toate au marcat anii care au urmat.
Am scris despre cărțile sale cu bucurie. De fapt preluam o lecție de literatură pe viu. Placheta în format electronic Abisul de lângă noi (O călătorie iniţiatică alături de Eugen Dorcescu), mai, 2010, cronică, eseu despre opera poetului Eugen Dorcescu – pe internet la www.scribd.com, sau www.costyconsult.wordpress.com, a rămas ca un reper în modul de a capta literatura. A fost ca în experiențele de la ora de fizică, de la școala generală, vasele comunicante erau în acțiune. Vremurile au tainele lor… Cărțile au rădăcini care comunică pe sub pământ…
În acea plachetă au mai publicat: Ionel Bota, Valentina Călușer, Victoria Milescu, Ioan Palici, Gheorghe Pruncuț, Emilian Roșculescu, Marcel Sămânță… Ultimul a fost Constantin Stancu, 21 de poeme…
Nu am făcut compromisuri, am iubit
poezia, Țara Hațegului, mirajul vremurilor, o parte din poeme le-am reluat în
antologia intitulată simbolic: Fructul
din fruct (Adio, ne vedem pe străzile de aur) – Antologie 1988 – 2015, versuri,
Iaşi: Editura Princeps Multimedia, 2015. Peste vremuri lucrurile se legaseră,
de data aceasta poetul Daniel Corbu a avut amabilitatea să scoată la editura sa
o carte reper pentru mine. A publicat un ciclu de poeme și în revista „Feed
Back”, care apărea la Iași.
Poezia
lega zonele, provoca la fapte cu accente simbolice.
Constantin Stancu ©
Consumul cultural în economia de piață. Un barometru despre foamea de cultură. Mai avem ceva cultură prin țară...
„Barometrul de
Consum Cultural 2022. Participare culturală şi perspective democratice” a fost lansat, duminică, 29 octombrie 2023, de
Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală (INCFC),. Studiul a
fost lansat în cadrul celei de-a XXXIII-a ediţii a Festivalului Naţional de
Teatru (FNT), pune în evidență relația democrației cu foamea de cultură și
direcțiile din societate raportat la nevoia de cultură, civilizație și
cunoașterea vremurilor în vremea consumului cultural.
La nivelul consumului
cultural în spaţiul public, efectele pandemiei se resimt considerabil, singura
creştere înregistrată fiind de 14 puncte procentuale pentru vizitarea
monumentelor istorice sau a siturilor arheologice, cel puţin o dată pe an (59%
dintre respondenţi în 2022, faţă de 45% în 2019).
Scăderile semnalate în
consumul cultural public sunt: participarea la spectacole de teatru de la 29%
în 2019, la 20% în 2022, vizionarea de filme la cinematograf de la 35% în 2019,
la 26% în 2022, mersul la bibliotecă pentru a citi/ împrumuta cărţi de la 28%
în 2019, la 17% în 2022, vizitarea muzeelor, expoziţiilor sau galeriilor de
artă de la 38% în anul 2019, la 30% în anul 2022.
Barierele culturale: „Barierele identificate ca fiind în creştere în
ultimii ani şi accentuate după perioada pandemiei sunt barierele de receptare a
culturii, iar soluţiile de înlăturare a acestora includ creşterea interesului
pentru cultură şi a înţelegerii produselor culturale şi a creaţiilor artistice,
printr-o educare susţinută a copiilor şi tinerilor, dar şi a adulţilor”, se reține în actul publicat.
Studiul Barometrul de
Consum Cultural 2022 se bazează pe un sondaj de opinie realizat de operatorul
Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), în perioada septembrie –
octombrie 2022, pe un eşantion reprezentativ naţional.
Volumul aproximativ al
eşantionului este de 1.035 de persoane, cu o eroare maximă de +/ -3,1%, la un
nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda
CATI, pe un eşantion simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu
format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (Random Digit Dialing).
Barometrul de Consum
Cultural 2022 este disponibil în format digital pe site-ul www.culturadata.ro.
Foto: Un pack-up vechi, pentru discuri de vinil... Aceeași melodie în alte spații sonore
vineri, 27 octombrie 2023
Ora judecății... Omul răstignit...
Ora de la miezul nopții
.jpg)
E ora de la miezul nopţii,
acum se face judecata,
prima secundă dă drumul
ţipătului naşterii,
e ora tăioasă ca lama de ras în mâna ta,
îngenunchez în faţa cuvântului care îmi limpezeşte fiinţa
şi mă face om de carne, răstignit pe oasele mele fragile…
Mă prind cu ambele mâini de marginea cuvântului
şi urc spre răsuflarea ta, Doamne…
C Stancu
Adrian Botez: Despre înviere
RĂSTIGNIRI ȘI ÎNVIERI
Răstigniri și Învieri
sunt și Azi – cum au fost Ieri...
dar Golgota-i tot mai sumbră :
Crist învie – dar în Umbră...
vai de bietul Pelerin :
pășește numa-n Venin !
vai de Licorni și de Zâne :
doar în Povești mai au Strune !
...Lumea e-un Ospiciu-Nor :
nu străbat Raze cu spor...
Scări de Îngeri – la cerșit
Îl vestesc pe Răstignit...
...nu-l primiți ? – El va-nvia :
DOAR PE CRIN – ÎN SEAMĂ-L IA !
***
Prof. dr. Adrian Botez
Foto: Deva, Zid de Cetate
luni, 23 octombrie 2023
Istoria și ghilotina de sub ferigi aspre și mari
Istoria
Care sunt evenimentele cele mai importante:
cele mărunte de fiecare zi,
având etichetele lipite corect pe fața lor?
Cele importante, care se petrec din când în când,
la intervale mari de timp,
când apare câte un aisberg la promoție și
violonistul își execută bucata muzicală
deasupra lui, la o vioară de gheață?
Floarea de colț
În această dimineață lumina calcă-n picioare munții,
undeva există o ghilotină bine ascuțită,
sub ferigi mari, aspre și verzi…
Constantin Stancu ©
Foto: Pictura de Dorin Socaci, Peșteana, Țara Hațegului
Ladislau Daradici despre poezia lui Aurelian Sârbu... Un univers poetic existențial...
_Page_1.jpg)
_Page_2.jpg)
Sursa: Aurelian Sârbu/ Revista Poesis 08/23
marți, 17 octombrie 2023
RĂZBOIUL ȘI ARTA... Chipul lui Iisus la limita dintre culoare și formă...
O expoziție
de artă modernă prezintă în România (expoziția ArtSafari) un Iisus aparte decât
așa cum îl prezintă Biserica (septembrie 2023). Iisus este prezentat ca un european de obicei, în
fapt a fost un evreu (după carne) și fiul lui Dumnezeu. În Evanghelie nu este
descris personajul Iisus, îl cunoaștem după faptele sale, după vorbele sale,
după modul cum s-a relaționat cu ceilalți. Doar în Isaia (53) avem o descriere
făcută prin revelație. Portretul lui Iisus este o convenție teologică bazată pe
modul cum și-L închipuiau oamenii după ce nu a mai fost în carne, la mulți ani
distanță. Pe de altă parte, în cultura ebraică (rădăcina creștinismului)
închinarea la chipuri cioplite sau redate prin pictură era interzisă, era
poruncă. Ca atare arta are o marjă de libertatea aproape insuportabilă.
Teologii vor reacționa la aceste reprezentări în artă fără să aibă o bază
biblică sau revelată. Doar propria lor imagine despre cum ar trebui să arate
Iisus. În fond, a îndeplini principiile Evangheliei este important: să
muncești, să-ți ierți aproapele, să te rog pentru dușmanul tău, să nu poftești
la bunurile altuia, să respecți pe aproapele tău, să ajuți să se elibereze de
neputințele lui etc., este mult mai important...
Trei zile
Doar trei zile să mai poţi,
Doar trei zile să ai credinţă,
Toţi vor fi salvaţi, toţi,
Și va fi o mare biruinţă...
Doar trei zile să ai răbdare,
Să priveşti la Cerul nesfârşit,
Va răsări cuvântu-n zare,
Tu vei afla că eşti iubit...
Doar trei zile să mai speri,
Să aştepţi o veste bună,
Vei uita c-a fost un ieri,
Când pietrele-or să spună:
A înviat Iisus, aici, în lumină,
Moartea a fost brusc biruită,
Și iertarea blând o să vină,
Scăpându-ne de orice ispită...
În trei zile lumea s-a schimbat,
În trei zile altul a fost veacul,
În trei zile-ai fost iertat,
Morţii i-ai descoperit leacul...
Atâta doar, trei zile pline,
De har, de speranţă, de credinţă…
Şi-n sufletul tău vine
Acel timp curat, de biruinţă...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)